Turism

Deşi din punct de vedere al accesibilităţii şi proximităţii faţă de o arie urbană (potenţială arie de generare a turiştilor) comuna Ungureni ocupă în teritoriu o poziţie favorabilă, străbătută de două drumuri judeţene, turismul nu reprezintă un domeniuimportant al economiei locale. Există o serie de motive care argumentează afirmaţia anterioară.

1. În primul rând, comuna Ungureni şi judeţul Botoşani în general, nu reprezintă o arie turistică tradiţională a ţării. Judeţul Botoşani nu este nici măcar menţionat în ierarhizarea zonelor turistice realizată de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării teritoriului, Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea turism, 1995 - 1998. În cadrul clasamentului pe judeţe, din punct de vedere al potenţialului turistic şi al nivelului de valorificare (rang unic general), judeţul Botoşani ocupă locul 38 pe ţară, înscriindu-se în categoria IV, după rangul unic general.
 
2. Conform unui studiu realizat de Comisia naţională anti-sărăcie şi promovare a incluziunii sociale, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord - Est, judeţul Botoşani se situează pe primul loc în ceea ce priveşte subdezvoltarea. Aceasta se traduce în resurse financiare reduse, absenţa infrastructurii edilitare, şi, în general, imposibilitatea susţinerii unui sector solicitant cum este turismul.
 
3. Potenţialul turistic al comunei Ungureni nu deţine valori şi obiective de importanţă naţională, ele fiind importante mai ales la nivel local şi, cel mult, judeţean. În Lista Monumentelor Istorice a judeţului Botoşani figurează următoarele monumente istorice şi cu valenţe turistice:
♦ BT-I-s-B-01806 - Situl arheologic de la Mândreşti, punct "Dealul lui Anton, situat în satul Mândrești la 0,5 km Sede sat A435, Ps412; comuna Ungureni, compus din urmatoarele unităţi:
• BT-I-m-B-01806.01- sat MÂNDREŞTI la 0,5 km SE de sat A435, Ps412; comuna Ungureni; datează din secolul IV - V, Epoca daco - romană;
• BT-I-m-B-01806.02 - sat MÂNDREŞTI; comuna Ungureni, adresă "Dealul lui Anton" la 0,5 km SE de sat A 435, Ps 412, datează din Paleolitic, Gravetian oriental.

 

♦ Ungureni - Ciritei(Dealul Viei) - așezare culturală Cucuteni A-B;
♦ Ungureni - Vatra satului(Epureni) - așezări hallstat și sec. XVII-XVIII;
♦ Ungureni - Cartierul Epureni - Vest - așezare epoca bronzului (Noua);
♦ Mindresti - Coasta Jijiei - așezare culturală Nouă;
♦ Ungureni - Imașul Ciulenilor - așezare culturală Cucuteni, sec. IV-V si XIV-XV;
♦ Borzesti - La Iaz - așezare Cucuteni A-B;
♦ Mindresti - Hartopul Odăii - așezare sec. IV-V;
♦ Durnesti - La Ticlău - așezare Cucuteni;
♦ Durnesti - Pe Holm - așezare sec. XVI-XVII;
♦  Mindresti - Dealul lui Anton - așezare paleolotic superior(gravetian);
♦ Mindresti - Podul lui Anton - așezare Cucuteni A-B,C;
♦ Plopenii Mari - Ferma de Stat - așezare hallstat;
♦ Plopenii Mici - Vatra Satului (Pe Grind) - așezare sec. XVII-XVIII;
♦ Vicoleni - La Movila lui Prasneac - așezare sec. XVII;
♦ Ungureni - Movila lui Ciofu;
♦ Mindresti - Coasta Morii - așezare Cucuteni;
♦ Ungureni - Movila Griber;
♦ Ungureni - Movila Valea Grajdului;
♦ Mindresti - Movila La Ianul Topala;
♦ Vicoleni - Movila La Budai
♦ Mihai Viteazul - Movila La Hotar;
♦ Mihai Viteazul - Movile;

♦ Mihai Viteazul - Movila din Dealul Caldarusei;
♦   Mihai Viteazul - Movila de la Glodul Alb

 

4. Potenţialul turistic al comunei Ungureni ar putea crește prin punerea în valoare a unui obiectiv de importanţă naţională si anume prima Universitate Populară înființată în România.
Profesorul Eugen D. Neculau a înfiinţat la Ungureni, în 1927, un Cămin cultural, subordonat Fundaţiei culturale conduse de Dimitrie Gusti, în câţiva ani reuşind să schimbe înfăţişarea aşezării.
Din punct de vedere cultural, pentru prima dată în România ia fiinţă la inițiativa lui Eugen D. Neculau, la Ungureni prin transformarea Căminului cultural în "Universitatea Populară" în anul 1936 și care a funcţionat până în anul 1948.
Aceasta avea scopul de a duce cultura printre oameni, de a-i învăţa pe ţărani să lupte cu natura pentru obţinerea unor recolte superioare. Pentru prima dată, aici s-au organizat audiţii la radio, vizionări de filme, şezători şi conferinţe cu caracter ştiinţific, festivaluri folclorice si intilniri omagiale.
Dupa 1948 și până în prezent în clădire funcționează Căminul cultural.


5. În ultimii ani de numele Căminului Cultural din Ungureni este legată activitatea FESTIVALUI DE DATINI ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI ANUL NOU.
În perioada 15-18 august, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Botoșani, în colaborare cu Centrul Județean al Creației Populare, organizează mai multe festivaluri folclorice și întâlniri omagiale. Pe 15 august, la Ungureni, se organiză anual FESTIVALUL JUDEȚEAN DE FOLCLOR "CÂNT ȘI JOC PE VALEA JIJIEI".


La nivelul comunei există o bogată colecție etnografică în cadrul Colecţiei Muzeale Ungureni - satul Mihai Viteazu, formată din cămăşi femeieşti şi bărbăteşti vechi de zeci de ani, spre sută și pusă în valoare în ultimii ani prin munca, talentul și dăruirea referentului etnograf Margareta Mihalache prin studiul de cercetare „Cămaşa de sărbătoare".